Un diverticul este o structura asemanatoare unui deget de manusa care se formeaza in peretele intestinului cu musculatura slabita (de exemplu, in zonele unde vasele de sange strabat peretele intestinal). Diverticuloza este intalnita atat la femei cat si la barbati, riscul bolii diverticulare crescand odata cu inaintarea in varsta. Definita prin prezenta diverticulilor, diverticuloza este intalnita in toata lumea, dar mai frecvent in tarile dezvoltate si este diagnosticata printr-o colonoscopie. Cei mai multi pacienti cu diverticuloza nu prezinta simptome si pot sa nu aiba niciodata manifestari ale acestei boli.
Pe de alta parte, un pacient cu diverticuloza poate face diverticulita sau poate avea sangerare diverticulara. Diverticulita reprezinta inflamatia diverticulilor. Aceasta apare atunci cand peretele diverticulului se subtiaza si se rupe. Acest lucru poate fi cauzat de cresterea presiunii la nivelul colonului sau de bucati tari de materii fecale ce raman impactate in diverticul. Simptomele diverticulitei depind de gradul de inflamatie prezent. Cel mai frecvent simptom este durerea in partea abdominala inferioara stanga. Alte simptome ar putea fi:
• greata, varsaturi;
• constipatie sau diaree;
• simptome urinare ca durere sau usturimi la urinare, nevoia frecventa de a urina.
Diverticulita poate fi:
1. simpla/necomplicata – ~75% dintre cazuri; de cele mai multe ori raspunde la tratamentul medicamentos, fara a necesita interventie chirurgicala.
2. cu complicatii – ~25% dintre cazuri; de obicei, necesita interventie chirurgicala.
Complicatiile diverticulitei sunt:
• abcesul (o colectie localizata de puroi);
• fistula ( un traiect de comunicare intre doua zone ce nu sunt in mod normal conectate: de exemplu, intre colon si vezica urinara);
• obstructie (un blocaj la nivelul colonului);
• peritonita ( o infectie ce cuprinde spatiul din jurul organelor abdominale);
• sepsis (o infectie generalizata ce poate duce la insuficineta multipla de organ).
Sangerarea diverticulara apare atunci cand un vas de sange de la nivelul diverticulului este erodat si sangereaza in colon.
Sangerarea diverticulara se prezinta ca o sangerare nedureroasa de la nivelul rectului. In 50% din cazuri, pacientul va observa sange rosu aprins sau rosu inchis in scaun.
Diagnosticul de boala diverticulara se poate pune prin:
• colonoscopie sau rectosigmoidoscopie;
• clisma cu bariu;
• computer tomograf.
Tratament:
Pacientii cu diverticuloza ce nu prezinta simptome, nu necesita tratament. Cu toate acestea, se recomanda cresterea cantitatii de fibre in alimentatie pentru a preveni constipatia si posibil dezvoltarea de noi diverticuli, diverticulita sau sangerare diverticulara.
Semintele si nucile – in cazul pacientilor cu boala diverticulara, in trecut se recomanda evitarea fibrelor din seminte, nuci si boabe de porumb pentru ca se considera ca pot produce un episod de diverticulita. Studiile actuale nu au putut demonstra acest lucru. Prin urmare, nu este necesar ca pacientii cu diverticuloza sa evita semintele, nucile si boabele de porumb.
In cazul diverticulitei, tratamentul depinde de severitatea simptomelor:
• Daca episodul este usor-moderat si pacientul nu prezinta alte patologii, se poate face tratament ambulator, acasa : dieta cu lichide si antialgice. Daca temperatura creste > 38 grade, durerea se agraveaza sau pacientul nu poate tolera lichide, este necesara prezentarea la camera de garda.
• Daca episodul de boala este sever, exista si alte patologii, sau simptomele nu se imbunatatesc dupa 2-3 zile, este nevoie de tratament in spital: hidratare i.v. si antibiotice i.v.
• Tratamentul chirurgical: o interventie chirurgicala de scoatere a zonei de colon afectate poate fi necesara daca pacientul nu raspunde la terapia medicamentoasa.
Dupa un episod de diverticulita necomplicata, nu se recomanda interventia chirurgicala de electie deoarece riscul de a face un alt episod este foarte scazut. Cu toate acestea, pacientii cu simptome atribuite diverticulitei, istoric de diverticulita complicata sau cu un sistem imunitar compromis, ar trebui evaluati pentru interventia chirurgicala, pentru a preveni un nou episod. La aceasta categorie de pacienti, un alt episod de diverticulita este asociat cu un risc crescut de complicatii sau moarte.
In multe cazuri, interventia de electie poate fi efectuata laparoscopic, cu incizii mici, pacientul avand o recuparare mai rapida si mai usoara.
Dupa tratarea unui episod de diverticulita, daca pacientul nu a facut recent o colonoscopie, se recomanda explorarea colonoscopica a intregului colon pentru a determina extinderea bolii si pentru a exclude prezenta altor leziuni ca polipii sau cancerul.
Dupa un episod de diverticulita, se recomanda inceperea unei diete bogate in fibre dupa incetarea simptomelor.
Cele mai multe cazuri de sangerare diverticulara se rezolva de la sine: sangerarea se opreste. Totusi, unii pacienti necesita investigatii suplimentare sau tratament pentru oprirea sangerarii: colonoscopie, angiografie sau chirurgie.
Evolutia bolii diverticulare:
In timp, diverticuloza poate sa nu puna nicio problema sau poate determina diverticulita si/sau sangerare diverticulara. 15-25% dintre pacientii cu diverticuloza fac diverticulita, in timp ce 5-15% vor avea sangerare diverticulara.
~85% dintre pacientii cu diverticulita necomplicata raspund la tratamentul medicamentos, in timp ce 15% vor avea nevoie de interventie chirurgciala. Dupa tratamentul corect al primului episod de diverticulita, 1/3 dintre pacienti raman asimptomatici; alta 1/3 dintre pacienti vor avea crampe episodice dar fara diverticulita si alta 1/3 va avea un al 2-lea episod de diverticulita. Doar 10% dintre pacienti nu mai manifesta simptome dupa al doilea episod de diverticulita.
Dr. Ragea Laura-Ioana
Medic Specialist Gastroenterologie
Clinica 360