Litiaza coledociana este definita de prezenta unuia sau a mai multor calculi (pietre) in canalul biliar principal, numit si coledoc. Calculii se pot forma fie direct in calea biliara principala consecutiv stazei biliare la acest nivel sau cel mai comun , se pot forma in vezicula biliara (colecist) , apoi prin intermediul canalului cistic, acestia ajungand la nivelul canalului biliar principal, provocand obstructia acestuia si implicit, impedicand scurgerea bilei in duoden.
Factorii de risc care predispun la formarea calculilor biliari sunt reprezentati de catre: varsta peste 40 de ani; sedentarism; sarcina; obezitate; pierdere rapida in greutate; dieta bogata in grasimi fara aport optim de fibre alimentare; administrare de medicatie hormonala in scop contraceptiv.
Diagnosticul de litiaza coledociana este adesea stabilit pe baza simptomatolgiei ( durere abdominala in hipocondrul drept sau epigastrica, ce iradiaza posterior, icter sclero-tegumentar , greata, varsaturi, febra sau frison), a complicatiilor ( exemplu : colangita, pancreatita) , a testelor de laborator ( teste hepatice ce indica colestaza ) si nu in ultimul rand pe baza probelor imagistice ( ecografie abdominala, tomografie computerizata, colangiopancreatografia prin rezonanta magnetica nucleara ).
ERCP confirma diagnosticul de litiaza coledociana, avand de asemenea si rol curativ.
ERCP presupune avansarea unui duodenoscop în porțiunea descendentă a duodenului, astfel, permițând pasajul altor instrumente în sistemul ductal biliar prin intermediul papilei Vater. De asemenea, posibilitatea introducerii unui material de contrast în sistemul ductal permite vizualizarea radiologică a arborelui biliar, și implicit vizualizarea calculilor biliari. Prin sectionarea papilei Vater, tehnica numita sfincterectomie, urmata de indepartarea calcului/calculilor cu ajutorul unor instrumente specifice, calea biliara este dezobstruata.
Tratamentul prin abord chirurgical clasic a fost asadar astazi in mare parte inlocuit de alternativa moderna – ERCP – tehnica combinata endoscopica si fluoroscopica ce are avantajul unui abord minim invaziv si al unei recuperari mai rapide dupa interventie, pacientii necesitand in general o singura zi de monitorizare postinterventionala.